Arhive pe categorii: Stiinta deciziei

Mai mult şi oricum sau puţin şi competitiv? Cantitate sau calitate – tu ce alegi?

Standard

cantitate-vs-calitateDe la cumpărarea unor legume din piaţă pentru adorata salată de vară şi până la decizii importante ce ţin de managementul timpului ori cel al resursei umane suntem supuşi aproape zilnic alegerii dintre cantitate şi calitate. Ne gândim mereu dacă să cumpărăm mai multe produse la preţuri accesibile sau să le alegem pe cele mai performante, mai bune şi de cele mai multe ori mai scumpe.

Desigur că această alegere ţine de o serie de factori psihologici, de educaţia consumatorului, de nivelul de trai, de orientarea spre o viaţă mai bună, spre o alimentaţie calitativă şi nu cantitativă şi spre servicii mai scumpe dar mai performante şi sigure decât ieftine şi nesatisfăcătoare.

Problema societăţii actuale – pierderea valorii calitative

Calitatea a devenit uşor uşor un atribut pierdut al lumii în care trăim. Influenţa banilor, lăcomia şi superficialitatea au înrobit percepţia despre calitate, în absolut tot ce facem, cumpărăm sau sperăm să avem. Lumea modernă ne-a făcut să apreciem cantitatea şi opulenţa înaintea calităţii, iar reclama chiar a devenit sufletul comerţului.
Produsele sau serviciile ce nu se bucură de campanii vaste par să fi dispărut din raza vizuală a cumpărătorului, deşi e posibil să aibă potenţial calitativ net superior faţă de cele asiduu promovate, iar acest lucru se întâmplă peste tot, în orice dimensiune cuantificabilă a vieţii, chiar şi în acele obiceiuri de consum menite să ne regăsim ca indivizi – faţă de scara propriilor valori şi faţă de judecata uneori injustă a societăţii.

Haideţi să vedem cum balansul acesta veşnic dintre calitate şi cantitate ne influenţează alegerile vieţii !

De pildă, când ne planificăm o vacanţa, cum ne gândim cheltuiala? Citește restul acestei intrări

Ce întrebări ar trebui să-şi pună mai des un CEO ca să aibă o carieră de succes ?

Standard

succesO dată cu dezvoltarea economică şi tehnologică din ultimele decenii şi cu eforturile ţării noastre de a fi şi ea parte a lumii civilizate au apărut tot felul de denumiri internaţionale în limbajul celor care activează în domeniul economic, căci nu-i aşa, uneori e aproape irelevant să traducem „feedback”, „know-how” sau … CEO (chief executive officer)!

Ei bine, cele pe care le veţi citi în continuare se referă tocmai la acest CEO – executiv, manager de vârf şi ar fi bine să vă spun încă de la început că lucrurile nu sunt întotdeauna poleite cu aur aşa cum par de la birourile multor angajaţi care visează la funcţia cea mai importantă în organizaţie.

Dacă chiar sunteţi CEO şi căutările pe internet despre această lume v-au îndrumat şi spre acest articol, dacă aveţi în familie o astfel de persoană şi doriţi s-o înţelegeţi şi s-o susţineţi mai mult, ori dacă vă construiţi o carieră care să se îndrepte spre o asemenea funcţie de vârf, atunci e foarte posibil ca dilemele şi provocările unui executiv, pe care le veţi găsi în aceste rânduri, să vă fie de folos.

Dilema existenţială modernă a omului ocupat cu un job activ poate fi şi a unui CEO, în egală măsura …

E mai mult ca sigur şi foarte studiat aspectul de către psihologi, că uneori trecem prin viaţă mecanic, iar rutina ne devine o a doua natură. Ni se poate întâmpla adesea să pierdem din vedere esenţialul, adică „CE-ul”, fiind foarte concentraţi pe realizarea obiectivului, adică pe „CUM”. Pădurea aproape că nu se mai vede de copaci şi noi ne putem îndepărta pentru o perioadă de viziunea de ansamblu a ceea ce ni se întămplă. Aşa că ţineţi cont că pauzele de reflecţie asupra lucrurilor cu adevărat importante din jurul nostru, pot fi o adevărată gură de aer proaspăt şi de luciditate benefică.
Cu atât mai mult executivii se pot simţi uneori copleşiţi şi nesiguri – prea multe lucruri de ţinut în frâu, prea multe deadline-uri, prea mare presiune din partea angajaţilor, şi câte şi mai câte… Un timp de gândire şi nişte întrebări esenţiale îi pot ajuta să înţeleagă mai bine locul în care şi-ar dori să ajungă.

Aşadar, ce întrebări ar trebui să-şi adreseze lui însuşi un executiv ca să-i fie foarte limpede unde se situează şi încotro se îndreaptă?

• Cum am ajuns în această funcţie importantă, privilegiată?

Viaţa ne-a demonstrat de multe ori că nu sunt puţini cei care uită de unde au plecat, cum s-au ridicat şi au ajuns la vârf sau ce i-a motivat cu adevărat în acest avânt… Citește restul acestei intrări

Învaţă din greşelile celor mai de succes oameni de afaceri

Standard

decizii-gresiteProbabil că nu există antreprenor care să nu fi luat la un moment dat o decizie greşită, cu consecinţe mai mici sau mai mari pentru stabilitatea afacerii sale. Greşelile sunt inerente pentru că nu poţi anticipa totul, mai ales într-un mediu business care a început să se asemene tot mai mult cu nisipurile mişcătoare din nordul Iranului.

Ca şi în viaţa de toate zilele, în afaceri este bine să fii atent la erorile altora şi să înveţi ceva din acestea, evitând astfel să simţi pe propria “piele” efectele unei decizii prost inspirate. Este adevărat că asemenea momente din viaţa unei companii se petrec mai puţin la vedere, deoarece managerii rareori sunt încântaţi să-şi împărtăşească greşelile. Este vorba până la urmă de prestigiul business-ului, dar şi al lor, personal, în calitate de oameni de afaceri.

Când deciziile nepotrivite se iau însă la “case mai mari” şi pierderile sunt de miliarde de dolari, păstrarea secretului este aproape imposibilă. Şi, mai mult decât greşelile în sine, este extrem de interesant de aflat ce învăţăminte au tras protagoniştii acestora, unii numărându-se printre cei mai de succes oameni din lume. Potrivit Incomediary, Bill Gates, Steve Jobs şi Mark Zuckerberg sunt autorii unora dintre cele mai mari greşeli din sfera antreprenoriatului.

Ce se poate întâmpla dacă te culci pe laurii victoriei

Numele lui Bill Gates este strâns legat de Microsoft, Windows şi Internet Explorer. Un brand de succes şi produse pe măsură. Însă, nici când eşti în top şi curg miliardele nu îţi poţi permite să ratezi oportunităţi. Chiar dacă ai ajuns pe val nu trebuie să îţi pierzi viziunea şi să renunţi la crearea de produse revoluţionare. Gates a picat, din păcate, în această greşeală trecând cu vederea o adevărată mină de aur: motoarele de căutare. Microsoft a introdus MSN Search în 1998, în acelaşi an în care Larry Page şi Sergey Brin fondau Google. Dar Google era cu adevărat ce îşi doreau utilizatorii: foarte rapid, inovator şi ideal pentru obţinerea de rezultate relevante la căutări. MSN Search nu se apropia nici pe departe de calităţile concurentului său.

Gates a recunoscut câţiva ani mai târziu că Microsoft a făcut o imensă greşeală întârziind să dezvolte propriul motor de căutare performant. „Succesul este un profesor prost. Acesta îi poate seduce chiar şi pe oamenii deştepţi şi îi determină să creadă că ei nu pot pierde”, a declarat Gates.

Google a câştigat aproape 350 de milioane dolari numai în 2002. Un an mai târziu, aproape că şi-a triplat veniturile, depăşing 960 de milioane de dolari. În cele din urmă, a început şi Microsoft dezvoltarea unui motor de căutare şi aşa a rezultat Windows Live Search în 2006. În 2009, Microsoft a mai făcut o încercare cu Bing, care a câştigat o mică parte din piaţă, dar a rămas la mare distanţă de Google. Bing a costat Microsoft 2,5 miliarde de dolari în 2011, o investiţie mult prea costisitoare având în vedere rezultatele. Altfel ar fi stat lucrurile dacă Microsoft ar fi dezvoltat un motor de căutare revoluţionar în 1998, când avea toate atuurile de partea sa. Îmbătat de succes, Gates a supraestimat importanţa Internet Explorer şi a permis Google să câştige supremaţia în domeniul motoarelor de căutare.

Lecţia care trebuie însuşită din greşeala lui Gates este că lumea continuă să se rotească şi după ce ai obţinut tu succesul în afaceri. O soluţie de-a ta, care a fost considerată cea mai bună la un moment dat, poate să nu mai conteze în ziua de azi.

Cum poţi pierde controlul propriei companii

Ştim toţi cine a fost Steve Jobs, cât şi faptul că este considerat unul dintre cei mai buni CEO ai tuturor timpurilor. Când ne gândim la Jobs, în primul rând ne vine în minte perioada lui de glorie, 1997-2011, dar şi a Apple, care a înregistrat profituri spectaculoase. Succesul său se baza pe modul genial în care conducea compania, pe înclinaţia deosebită spre inovare, cât şi pe o carismă greu de egalat. Cu toate acestea, Steve Jobs a făcut mari greşeli în anii săi de început şi a plătit scump pentru asta. El a şovăit când a fost vorba de exercitarea funcţiei de CEO şi, în 1977, a decis să renunţe la controlul exclusiv al companiei. Citește restul acestei intrări

Atunci când angajatul greșește

Standard

New-ImageSuntem oameni și toți greșim. Totuși, fiecare greșeală implică anumite costuri și, dacă ești antreprenor sau manager, nu vrei să plătești mai mult decât câștigi. De aceea, e important să te înconjori de oameni care greșesc puțin, învață din greșeli (pe cât posibil, din ale altora!) și fac tot ce pot ca să nu le repete. Dacă îți lipsesc puterile paranormale care să-ți garanteze că oamenii proaspăt angajați nu o vor da în bară aproape deloc în perioada cât lucrează alături de tine, ai o singură soluție – să înveți cum să te raportezi la greșelile lor, să știi ce greșeli pot fi iertate și/sau reparate și să mergi mai departe. Am câteva sfaturi pentru tine!

Atitudinea potrivită

Ca manager, trebuie să fii o persoană flexibilă, capabilă să se pliezi pe caracteristicile grupului alături de care lucrează, cât și pe caracteristicile fiecărui individ din grup. Uneori e nevoie să încurajezi omul, chiar dacă a greșit ca să îl ajuți să învețe din greșeala respectivă, alteori e nevoie să pui piciorul în prag și să semnezi foi de demisie, fără a sta prea mult pe gânduri. Doar în acest fel afacerea ta și oamenii din echipă vor crește. Dacă ești mult prea permisiv, există riscul ca greșelile să vină una după alta, pentru că… șeful e bun și iartă. Dacă, dimpotrivă, ești gata să tai și să spânzuri și pentru o virgulă uitată, riști să ai o echipă de oameni terorizați, care îți pot oferi orice în afară de performanță. Calea de mijloc e cea mai sigură, așa că nu uita să îmbini stilul paternalist, cald și susținător cu stilul autoritar. E spre binele tuturor!

Ghidul managerului pus în fața faptului împlinit

Să ne imaginăm că un angajat pe care îl creditezi suficient tocmai a făcut o gafă. Un client supărat, un contract reziliat, o pierdere financiară fix înainte de concediu, o problemă de natură legală – complicații care îți strică ziua și poate chiar luna. Mai că îți vine să îi pui în brațe lucrurile și să îi chemi un taxi, anunțându-l că, de mâine, mai poate veni la birou doar în vizită. Oricât de greu ar părea, cele mai dificle momente riscă să devină și mai grele dacă iei decizii la nervi și alegi să schimbi oamenii din firmă ca pe piesele de șah. Mai jos, iată un mic îndrumar de aplicat când greșeala și-a făcut loc printre oamenii tăi:

Am văzut ce ai făcut

Într-o echipă, sunt oameni și oameni, așa că fiecare se raportează diferit la greșelile pe care le face. Unii și le asumă deschis, alții au o problemă la acest capitol și caută metode de a arunca pisica peste gardul vecinilor, iar alții par rude aproapiate cu Maica Tereza și ar fi în stare să își asume greșeli care nici măcar nu sunt ale lor. Ca manager, ai datoria de a lua poziție față de un fapt greșit. Dacă bagi capul în nisip și treci cu vederea, dai un exemplu prost întregii echipe și există șanse mari să deschizi ușa unor obicee de care greu se mai scapă – repetarea greșelilor, lipsa de profesionalism, atitudinea ”ne facem că muncim”. Așadar, când vezi că lucrurile nu sunt în regulă, afirmă acest lucru, caută responsabilii și invită-i la o discuție. E important să faci acest prim pas în primele ore sau zile de când a apărut problema. Altfel, lucrurile se pot complica mai tare, detalii importante se pot șterge din mintea angajaților sau chiar de prin documente… Citește restul acestei intrări

Daţi atenţia cuvenită comunicării de brand! Doar aşa puteţi fi şi rămâne în top!

Standard

business and brands-thumb-200x200Când vorbim despre o evaluare de brand care se face deopotrivă prin metode clasice dar şi prin unele moderne, şi dacă vedem lucrurile din perspective obiective şi subiective cu greu putem măsura efectele cu acelaşi instrument. Se pare că de această dată mai eficient ar fi un sistem mai subiectiv de măsurare a comunicării, focusat pe cei mai importanţi factori care influenţează decizia de cumpărare.
Pentru a dezlănţui puterea de convingere a unui brand e nevoie şi de medii tradiţionale dar şi de cele netradiţionale!
În principiu e destul de larg acceptat că lucrurile stau cum aţi citit imediat mai sus, dar dacă s-ar încerca a le evalua eficienţa, este ca şi cum s-ar compara mere cu pere.
Metodele mai vechi de măsurare a publicităţii sunt depăşite de trendurile şi realitatea actuală, şi totuşi există în continuare foarte mulţi advertiseri care recurg la măsurători cum ar fi reach-ul (acoperirea) şi frecvenţa pentru a vedea dacă au comunicat eficient cu clienţii „ţintă”.

Regula nescrisă a acestor măsurători ar fi aceasta:
• acoperire 70% de trei ori – ceea ce se traduce prin faptul că dacă mesajul ajunge de trei ori la 70 % dintre persoanele din publicul targetat, acestea îl vor înţelege cum se cuvine !

Stau lucrurile oare chiar aşa? Citește restul acestei intrări

De la Oprah Winfrey citire pentru antreprenorii cu targeturi înalte

Standard

oprahwinfrey_2005Cu siguranţă ştii cine este Oprah Winfrey şi ai auzit de succesul ei. Considerată de unii cea mai influentă femeie din lume, ea şi-a clădit prin forţe proprii un nume cunoscut pretutindeni, cât şi o avere de aproape 3 miliarde de dolari. Nu a făcut aceşti bani peste noapte ca unii bogătaşi de pe la noi, care se mai încurcă la justificarea milioanelor de euro, dar nici într-o viaţă.

În 1984, când a devenit gazda emisiunii „AM Chicago”, nu era decât o prezentatoare a unui show care stătea destul de rău în ratinguri. Nu i-a luat mult ca să aducă emsiunea pe culmile cotelor de audienţă. În numai doi ani, banalul „AM Chicago” devenea fenomenul naţional „The Oprah Winfrey Show”.

Oprah a luat decizia de a trece la statutul de entertainer la cel de antreprenor cu un venit de 290 de milioane de dolari pe an. Unii ar putea spune că televiziunea în sine a ajutat-o să obţină aceste performanţe, însă poţi fi sigur că este vorba de mult mai mult decât atât. Analizându-i evoluţia spectaculoasă, presa a adunat de-a lungul timpului o colecţie de principii care au inspirat-o pe celebra prezentatoare pe parcursul carierei sale. Am selectat pentru tine câteva dintre cele mai interesante idei enunţate de Oprah cu ocazia interviurilor pe care le-a acordat. Le poţi aplica în sprijinul prosperităţii afacerii tale, dar şi al unei vieţi personale de succes.

Ieşi din şabloane.
Încă de mici suntem învăţaţi de profesori, părinţi, mentori că, dacă vrem să reuşim, trebuie să respectăm un set de reguli şi să facem lucrurile într-un anumit fel. Viaţa şi mediul de afaceri i-au „predat” lui Winfrey o altă lecţie. Citește restul acestei intrări

Afacere, caut proprietar nou. Rog seriozitate!

Standard

Transferring-Family-Businesses~~element56Viața de antreprenor nu e mereu lapte și miere. Unele decizii sunt foarte greu de luat, iar una dintre ele este aceea de a-ți vinde afacerea. Pentru că, uneori, acesta este cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru ca visul să meargă mai departe! Mai jos, vei afla de ce, când și mai ales cum poți face acest lucru astfel încât să fie totul un succes!

Motivele dictează direcțiile

Dacă ideea vânzării ți-a venit deja în minte, e cazul să analizezi motivele care stau la baza ei. În funcție de ele, vei putea lua decizii cu privire la tipul de vânzare, la posibilii cumpărători și, evident, la preț. Motivele pentru care oamenii își vând business-ul sunt dintre cele mai diverse, de la boală sau pensionare la lipsă de profit, lipsă de fonduri pentru extindere, dar și plictiseală și dorința de start-up. Indiferent de motivele tale, e important să faci din vânzarea afacerii tale o altă afacere – adică să scoți bani frumoși pentru ca anii investiți în creșterea acestui ”copil” pe care acum îl lași pe mâna altora să nu fie pierduți. De aceea, e bine să ai plan de vânzare și să te ții de el. Imediat îți spun ce puncte va trebui să ochești!

Timpul potrivit

Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Dacă nu cumva ai realizat că mai ai puțin până dai faliment și cineva mai curajos ca tine vrea să resusciteze afacerea cumpărând-o sau dacă nu cumva ai primit o ofertă atât de bună că ai fi în stare să îți vinzi și un rinichi pe lângă afacere, pregătește-te de vânzare cât mai din timp și pe îndelete! Specialiștii propun un an sau chiar doi pentru a te asigura că studiezi destul piața ofertelor, că vânezi cei mai buni cumpărători și că, într-adevăr, nu ai alte posibilități decât cea de a vinde. Totuși, ține-ți planurile secrete până când găsești cumpărătorul potrivit pentru a te asigura că nu pierzi clienți sau investitori. Vânzarea unei afaceri presupune o perioadă Citește restul acestei intrări

Gândirea critică, mereu o soluție

Standard

ofertaA fi manager este visul multora. Sună atât de bine și pare chiar simplu – stai pe un scaun comod, citești rapoarte, dai feedback-uri, semnezi contracte importante și te bucuri de apelativul foarte drag multora – ”șeful”. Totuși, prea puțini sunt aceia care se gândesc la tona de responsabilități care îți atârnă deasupra capului în fiecare zi… Nu e ușor să fii manager, să ai oameni în subordine, să răspunzi de tot ce mișcă în zona ta! Așa că nici nu e de mirare faptul că vii printre primii și pleci ultimul… Dacă vrei să-ți eficientizezi tehnicile de management, să ai rezultate la fel de bune cu angajații tăi de parcă ai face tu însuți/însăți fiecare mișcare, și pe deasupra, să ai și o viață personală care să înceapă mai devreme de ora 22, atunci încurajează-ți angajații să-și folosească mai des gândirea critică și puterea de decizie! Toată lumea va avea de câștigat!

De ce gândire critică?

Dacă toți am crede și n-am cerceta, lucrurile poate că ar merge simplu și n-am avea nevoie decât de noroc pentru a ajunge acolo unde ne dorim. Totuși, în lumea de azi, a fi capabil să argumentezi o ipoteză, să tratezi critic o situație este vital – indiferent dacă ești manager sau executant. Așa că, orice șef de echipă ar trebui să-și încurajeze angajații să intre puțin în pantofii săi atunci când au de luat o decizie, atunci când ceva neprevăzut apare, atunci când managerul lipsește sau este ocupat cu ceva mai important. Dacă ai în subordine o echipă care face coadă la ușa ta de câte ori e nevoie de rațiune, simț practic și gândire critică… e grav! Pierzi timp, energie, resurse! Dar, dacă îți înveți angajații să gândească în mod critic, folosindu-și propriii neuroni, vei observa schimbări pozitive: ideile noi vor tinde să apară mai ceva ca ciupercile după ploaie (iar noul, în business, este mană cerească!), echipa va fi mai dinamică și mai unită (gândirea critică presupune adesea polemici, argumentație amplă, muncă de echipă); soluții cu largă aplicabilitate, atât pentru o situație dată, cât și pentru viitor vor răsări mai des. Nu în ultimul rând, va crește încredere atât de partea ta, ca manager, care știi că oamenii din surbordinea ta se pot descurca și fără să stai lângă scaunul lor 9 ore pe zi, cât și încredere de partea lor, că pot face singuri o muncă grozavă. Partea bună abia acum vine – nici nu este greu să încurajezi gândirea critică a echipei tale! Citește restul acestei intrări

10 lecţii de supravieţuire în momente încordate

Standard

Cu toţii admitem că viaţa e plină de pericole dar aproape niciodată nu ne gândim serios că tocmai noi am putea fi victima unei tâlhării, a unui furt, că ne vom găsi prinşi în mijlocul unei furtuni, în viiturile unei inundaţii sau că un animal scăpat de sub control ne-ar putea ataca. Tu cum ai reacţiona în faţa unui pericol de acest gen ? Crezi că ţi-ai putea păstra cumpătul şi ai putea să eviţi să te laşi pradă panicii, dând prioritate discernământului de acţiona în mod calm şi inteligent astfel încât să treci cu brio această probă sosită pe nepusă masă ?

Rezultatul unui studiu făcut de americani în această privinţă scote la iveală un adevăr destul de trist : 75 % dintre noi nu suntem capabili să acţionăm în astfel de situaţii, fiind împietriţi de spaimă, 15 % ţipăm şi ne manifestăm zgomotos şi doar 10% ne păstrăm calmul şi analizăm eventualele tehnici de supravieţuire.

Experţii spun că dacă îţi concepi în prealabil un plan, în caz de pericol ai şanse mai mari să acţionezi mai raţional, mai constructiv fără să te pierzi cu firea. În cele ce urmează vom găsi creionate câteva situaţii extreme în care să ştii ce ai de făcut, dar ideea de a-ţi educa puţin capacitatea de reacţie şi de acţiune în situaţii poate doar neplăcute şi nu neapărat periculoase, ar putea duce la o dezvoltare personală ridicată care să te scoată din încurcăturile şi provocările de zi de zi.
Tu ce ai face …

1. Dacă ai fi prins în mijlocul unor rafale puternice de vânt ?

Ştim cu toţii care a fost soarta personajului Dorothy, şi nu trebuie să ne gândim că tornadele se întâmplă doar în poveşti deoarece şi în ţara noastră au avut loc astfel de fenomene meteorologice extreme datorate schimbărilor climaterice – (probabil aţi citit sau auzit despre tornada de la Făcăieni de acum câţiva ani ). Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să cauţi să te ascunzi undeva la subsol, de exemplu într-o pivniţă. Acolo, unde nici nu ajunge lumina soarelui ai putea fi mult mai protejat fiindcă pericolul vânturilor puternice îl constituie obiectele pe care rafalele violente le pot ridica în aer şi le pot împrăştia cu o viteză incredibilă. Citește restul acestei intrări

Nu lăsa deciziile grele să te doboare!

Standard

deciziiOrice persoană care deține o firmă (indiferent dacă este mare sau mică) întâmpină greutăți în momentul în care are de luat decizii grele. De multe ori aceste decizii afectează compania, iar șeful trebuie să fie atent la hotărârile luate. Este o luptă continuă pentru a decide ce este bine și totul poate să fie extrem de extenuant. Dacă și tu te afli în aceeași situație, atunci noi te vom ajuta cu sfaturi pentru a învăța cum poți să iei decizii grele fără prea multe bătăi de cap. Citește restul acestei intrări