Învaţă din greşelile celor mai de succes oameni de afaceri

Probabil că nu există antreprenor care să nu fi luat la un moment dat o decizie greşită, cu consecinţe mai mici sau mai mari pentru stabilitatea afacerii sale. Greşelile sunt inerente pentru că nu poţi anticipa totul, mai ales într-un mediu business care a început să se asemene tot mai mult cu nisipurile mişcătoare din nordul Iranului.

Ca şi în viaţa de toate zilele, în afaceri este bine să fii atent la erorile altora şi să înveţi ceva din acestea, evitând astfel să simţi pe propria “piele” efectele unei decizii prost inspirate. Este adevărat că asemenea momente din viaţa unei companii se petrec mai puţin la vedere, deoarece managerii rareori sunt încântaţi să-şi împărtăşească greşelile. Este vorba până la urmă de prestigiul business-ului, dar şi al lor, personal, în calitate de oameni de afaceri.

Când deciziile nepotrivite se iau însă la “case mai mari” şi pierderile sunt de miliarde de dolari, păstrarea secretului este aproape imposibilă. Şi, mai mult decât greşelile în sine, este extrem de interesant de aflat ce învăţăminte au tras protagoniştii acestora, unii numărându-se printre cei mai de succes oameni din lume. Potrivit Incomediary, Bill Gates, Steve Jobs şi Mark Zuckerberg sunt autorii unora dintre cele mai mari greşeli din sfera antreprenoriatului.

Ce se poate întâmpla dacă te culci pe laurii victoriei

Numele lui Bill Gates este strâns legat de Microsoft, Windows şi Internet Explorer. Un brand de succes şi produse pe măsură. Însă, nici când eşti în top şi curg miliardele nu îţi poţi permite să ratezi oportunităţi. Chiar dacă ai ajuns pe val nu trebuie să îţi pierzi viziunea şi să renunţi la crearea de produse revoluţionare. Gates a picat, din păcate, în această greşeală trecând cu vederea o adevărată mină de aur: motoarele de căutare. Microsoft a introdus MSN Search în 1998, în acelaşi an în care Larry Page şi Sergey Brin fondau Google. Dar Google era cu adevărat ce îşi doreau utilizatorii: foarte rapid, inovator şi ideal pentru obţinerea de rezultate relevante la căutări. MSN Search nu se apropia nici pe departe de calităţile concurentului său.

Gates a recunoscut câţiva ani mai târziu că Microsoft a făcut o imensă greşeală întârziind să dezvolte propriul motor de căutare performant. „Succesul este un profesor prost. Acesta îi poate seduce chiar şi pe oamenii deştepţi şi îi determină să creadă că ei nu pot pierde”, a declarat Gates.

Google a câştigat aproape 350 de milioane dolari numai în 2002. Un an mai târziu, aproape că şi-a triplat veniturile, depăşing 960 de milioane de dolari. În cele din urmă, a început şi Microsoft dezvoltarea unui motor de căutare şi aşa a rezultat Windows Live Search în 2006. În 2009, Microsoft a mai făcut o încercare cu Bing, care a câştigat o mică parte din piaţă, dar a rămas la mare distanţă de Google. Bing a costat Microsoft 2,5 miliarde de dolari în 2011, o investiţie mult prea costisitoare având în vedere rezultatele. Altfel ar fi stat lucrurile dacă Microsoft ar fi dezvoltat un motor de căutare revoluţionar în 1998, când avea toate atuurile de partea sa. Îmbătat de succes, Gates a supraestimat importanţa Internet Explorer şi a permis Google să câştige supremaţia în domeniul motoarelor de căutare.

Lecţia care trebuie însuşită din greşeala lui Gates este că lumea continuă să se rotească şi după ce ai obţinut tu succesul în afaceri. O soluţie de-a ta, care a fost considerată cea mai bună la un moment dat, poate să nu mai conteze în ziua de azi.

Cum poţi pierde controlul propriei companii

Ştim toţi cine a fost Steve Jobs, cât şi faptul că este considerat unul dintre cei mai buni CEO ai tuturor timpurilor. Când ne gândim la Jobs, în primul rând ne vine în minte perioada lui de glorie, 1997-2011, dar şi a Apple, care a înregistrat profituri spectaculoase. Succesul său se baza pe modul genial în care conducea compania, pe înclinaţia deosebită spre inovare, cât şi pe o carismă greu de egalat. Cu toate acestea, Steve Jobs a făcut mari greşeli în anii săi de început şi a plătit scump pentru asta. El a şovăit când a fost vorba de exercitarea funcţiei de CEO şi, în 1977, a decis să renunţe la controlul exclusiv al companiei.