Cuvintele ”victime ale înșelătoriei” ne duc automat cu gândul la bunicuțe neajutorate, în vârstă de 70 ani, cu puțină școală și care nu au folosit în viața lor un telefon mobil. Crezi că inteligența și tinerețea te pun la adăpost și te feresc de manipulare? Află că te înșeli! Statisticile poliției din întreaga lume ne arată că un număr ridicat de persoane ce au căzut victime ale înșelătoriilor, în special a celor financiare, sunt de fapt persoane de vârstă medie, educate, având solide cunoștințe financiare.
Astfel, în vara anului 2011, poliția metropolitană londoneză a reușit să prindă un grup infracțional ce opera în mediul online și care a ”dus de nas”, printre alții, un doctor canadian, un contabil australian și un proprietar de hotel elvețian. Doamna doctor a fost racolată de pe un site de întâlniri. Orbită de dragoste și promisiuni, a virat în conturile grupării suma incredibilă de 100.000 de dolari. Contabilul și proprietarul de hotel au fost convinși să investească sumele de 1.7 milioane dolari australieni, respectiv 11.000 de lire sterline, într-o companie de petrol care de fapt nu exista.
Nu cred că mai este cazul să ne amintim și de Bernard Madoff, care a reușit să ”tragă pe sfoară” nu doar nume sonore din industria divertismentului ci și instituții de prestigiu. Așadar, ce anume i-a determinat pe acești oameni să se comporte atât de irațional și ”să nu vadă pădurea din cauza copacilor”? Răspunsul nu este unul foarte complicat.
Oamenii sunt ”fermecați” de posibilitatea unor câștiguri facile și rapide
Psihologii ne arată că deciziile iraționale sunt de regulă luate pe bază emoțională. Astfel, un câștig imediat de 50.000 de mii de euro, este foarte atrăgător pentru un șomer sau pentru o persoană frustrată și nemulțumită de salariul pe care îl primește. Prin diverse tehnici, escrocii de carieră își duc victimele ”în al nouălea cer” cu promisiunile de îmbogățire rapidă. Acestea devin atât de încântate de perspectiva câștigurilor ușoare, încât își pierd orice urmă de logică. Înșelătoriile exploatează lăcomia, teama, dorința de a fi plăcut de ceilalți sau frica de durere, pentru a cauza reacții intuitive și a împiedica victimele să vadă adevărul din spatele cuvintelor frumoase.
Supra-aprecierea propriilor calități
Cercetătorii sunt de părere că escrocilor le este mult mai ușor să înșele o persoană care se consideră ca fiind expertă, chiar în domeniul țintit de ei. Astfel, un investitor are mai multe șanse să devină o victimă a unei fraude financiare, decât are un profesor de istorie. Aproape toți indivizii au tendința de a lăsa garda jos când cred că știu totul despre un anumit domeniu. Sunt atât de încrezători în experiența și judecata lor încât nu se mai obosesc să ceară și o a doua părere. La acestea se mai adaugă și convingerea că doar persoanele naive, credule și lipsite de educație pot cădea în plasa întinsă de escroci.
Sentimentul de securitate
Mulți asociază încrederea cu naivitatea. Totuși, psihologii ne avertizează că nu toți cei ce au încredere în semenii lor sunt neapărat creduli. Pentru a rezista ofertelor ”prea bune ca să fie adevărate”, trebuie să știi când să ai și când să nu ai încredere. Un studiu realizat de fundația AARP prezintă cazul unui profesor universitar de chimie ce a fost ”păcălit” să investească suma de 90.000 de dolari într-o casă de producție fantomă. Bărbatul în cauză lucra în mediul universitar de peste 40 ani, și era convins că toți oamenii sunt la fel de cinstiți precum colegii și colaboratorii alături de care a lucrat în tot acest timp. Deși aparent puerilă, această declarație ascunde un mare adevăr: avem tendința de a judeca străinii în funcție de caracterul oamenilor ce ne înconjoară zilnic. Dacă aceștia sunt cinstiți, atunci apare un sentiment de falsă siguranță, ce ne face să cădem ușor în plasa celor lipsiți de scrupule.
Încrederea în autorități și instituții
Marea majoritate a oamenilor este înclinată să respecte și să aibă încredere în autorități, iar șarlatanii profită de acest lucru. Astfel, ei utilizează o serie de tehnici pentru a-și determina victimele să creadă că oferta primită vine de fapt din partea unei instituții sau a unei companii de renume.
De câte ori nu ai primit un email de la bancă prin care ți se cereau o serie de date personale, printre care și numărul de cont? Exemple de înșelătorii realizate cu ajutorul poștei electronice sunt cu sutele. De aceea, când primești un mesaj dubios, este indicat să cauți informațiile de contact ale companiei din care se presupune că te-a contactat. Fii prevăzător și verifică dacă cererile și informațiile din mesaj sunt reale. Totuși, este bine să ții minte că nici o companie care se respectă nu cere clienților săi informații confidențiale prin intermediul internetului.
Teama
Înșelătoriile sunt în așa fel puse la punct încât să îi creeze victimei impresia că este singura beneficiară a ”generoasei” oferte. Teama de a nu pierde ”ocazia unică în viață” îi determină pe mulți să acționeze rapid și fără să pună prea multe întrebări. Teama combinată cu dorința de a câștiga mulți bani într-un timp relativ scurt îi împiedică pe oameni să vadă că suma investită este mult prea mică, față de cea promisă ca și răsplată.
Expunerea
Studiile arată că persoanele care se expun mai mult situațiilor de cumpărare au mult mai multe șanse să devină victime ale înșelătoriilor. Astfel, cei care citesc cu nesaț pliantele publicitare, care caută oferte și chilipiruri peste tot sau acceptă orice produs promoțional, reprezintă ținte sigure ale escrocilor profesioniști.
Victimele înșelătoriilor nu sunt neapărat oameni bătrâni sau lipsiți de educație, ci persoane care pentru un moment s-au lăsat distrase de sentimente și au lăsat rațiunea de-o parte. O mică greșeală și ești în pragul falimentului! Așadar, ”dacă e prea bun ca să fie adevărat”, ar fi bine să te mai gândeşti!