Iacătă a venit și prima ninsoare în București și cu ea spiritul Crăciunului pare a se fi desăvârșit.
Tabloul de iarnă schițat prin miile de ornamente puse la vânzare de hypermarket-uri și prin brazii, ghirlandele și luminițele prezente în marile centre comerciale nu putea fi completat decât printr-o binecunoscută Piață de Crăciun. Și cum de câțiva ani Bucureștiul nu face excepție de la această regulă, putem spune astăzi că avem o capitală care oferă spiritul sărbătorilor așa cum trebuie. Sau nu!?
Cum trăiesc românii spiritul sărbătorilor?
Spiritul Crăciunului este resimțit de fiecare individ în felul său, în sensul că unora le place să meargă la cumpărături, la săniuș sau la colindat, ori să asiste la tăierea porcului într-o atmosferă tradițională.
Altora le place să dea iama în pub-urile și restaurantele de pe Lipscani, făcându-le în această perioadă neîncăpătoare. În fiecare an există și persoane care își petrec seara de ajun în cluburile de fițe ale Bucureștiului, probabil căutându-l pe Moș Crăciun.
Succesul românesc – mici, vin și plăcinte
Totuși, există și persoane care știu să profite de perioada sărbătorilor, pe care le trăiesc și le petrec în cu totul alt fel, mai exact, prin muncă. Știm cu toții că munca e brățară de aur, iar spre surprinderea unora, românii încă n-au amanetat-o.
Piața de Crăciun din zona Universității reprezintă pentru micii antreprenori cheia succesului pentru un an 2013 fără griji. Astfel că, zeci de tarabe pline cu fel de fel de lucruri mai mult sau mai puțin de bun gust, sunt luate cu asalt încă de la începutul lunii decembrie de românii care fac din asta un mod de a-și petrece sfârșitul de săptămână.
Plăcintele cu iz de smântână sau de usturoi, cartofii spiralați prăjiți în ulei fierbinte, vestitul kurtos colac, dar mai ales micii perpeliți bine și vinul fiert, ieftin și prost, par să nu mai ajungă miilor de bucureșteni care se calcă în picioare seară de seară în mini-Piața de Crăciun organizată de edilii capitalei.
Și după cum spuneam mai sus, cineva profită pe această temă, rotunjindu-și frumos conturile. E vorba acei oameni care înțeleg că printr-o investiție inițială mică, pentru închirierea unui punct de vânzare, pot scoate un profit uriaș, oferindu-le românilor exact lucrurile cu care sunt obișnuiți de pe vremea tradiționalelor bâlciuri, lucruri care fac parte din stilul lor de viață și care-i fac fericiți.
Succesul austriac – prăjituri, bomboane și cultură
Ideea de Piață de Crăciun a fost preluată chiar din Austria, unde fastuosul se îmbină cu tradiția, distracția se îmbină cu cultura și toată lumea este fericită.
Dacă la noi toată iarna miroase a grătar, în cele mai frumoase locuri din jurul Vienei, de la mijlocul lunii noiembrie miroase a prăjituri de casă, a bomboane de ciocolată și a punch fierbinte.
În Viena nu este o Piață de Crăciun, ci fiecare piață sau piațetă capătă culorile, mirosul și atmosfera Crăciunului. În zona Primăriei, este cea mai mare zonă comercială, cu peste 150 de standuri la care se găsesc în special decorațiuni pentru bradul de Crăciun, dulciuri, băuturi calde. Austriecii au o poftă imensă pentru cultură și tradiție. Muzeele de istorie, muzeele de artă sau de științele naturii găzduiesc fabuloase standuri de artă populară tradițională și idei originale de cadouri.
Piața din zona veche a Vienei este recunoscută pentru decorațiunile de artizanat din sticlă de calitate superioară. Ateliere pentru copii în care se prezintă meșteșuguri tradiționale, reprezentații muzicale și spectacole distractive pentru toate vârstele se găsesc în fiecare colțișor de piață.
Și noi ce-am preluat?
Am preluat ideea cadourilor și decorațiunilor specifice sărbătorilor, care altora le aduce succes pe toate planurile de altfel, idee pe care am interpretat-o în stilul nostru tradițional.
Se pare că românii nu prea gustă cultura, iar negustorii autohtoni au înțeles asta. În România zilelor noastre închirierea standurilor pentru comercializarea de mici și cârnăciori prăjiți, alături de un vin ieftin, aduce mai mult profit decât decorațiunile tradiționale și meșteșugurile vechi.
Succesul altora ne poate învăța că pentru progres social și cultural trebui să oferim publicului cele mai desăvârșite produse, cele mai gustoase bucate și cele mai multe gânduri de bine, însă cheia succesului austriac nu deschide uși în România. Noi avem altă cheie, alt fel de butuc la ușă, alte mentalități, alt mod de viață și de ce nu, avem altă cultură.